fbpx
„The business of living is almost entirely about capturing imaginations. Whatever little is left is about taxation“

Cele 12 invataturi ale Emigrarii catre fiica sa, Amalia

de

1. sa nu mai trambiteze niciodata ca pleaca undeva definitiv

2. sa nu mai cada in limba in fata imaginii proiectate de o cultura mai ales prin mijloacele de expresie ale filmului de actiune

3. sa infiga mai serios harletul in tarlaua gandirii critice

4. sa nu cada, totusi, cu o bufnitura ireversibila, in capcanele discursului „contra” de pe suprafata sus-numitei tarlale

5. sa isi pastreze mintea deschisa, caci orice eventuala forma de progres numai de acolo poate sa vina

6. sa asculte, efectiv sa taca si sa asculte, adica sa isi muste usor varful limbii cu dintii si sa isi arcuiasca frumos buzele pana cand interlocutorul a terminat de expus propriul punct de vedere

7. sa vorbeasca, sa vorbeasca, adica sa verbalizeze cu rabdare si gratie rezultatul propriilor sapaturi, experiente, simtaminte, iluzii, concluzii, contuzii

8. sa se bucure de toate avantajele prezentului, cum ar fi: carti si reviste incredibil de faine la preturi incredibil de mici, sushi aproape gratis, posibilitatea de a privi lumea de la etajul 80 ori de cate ori are chef sa iasa la bulivar, prieteni noi, prieteni care se invechesc ca vinul, escapade geografice de oaresce interes, cate si mai cate, daca e sa fie cinstita

9. sa inteleaga ca, dincolo de toate, a dobandit perspectiva, atat asupra lumii in care a venit, cat si asupra lumii din care a venit; aceasta zestre, desi invizibila si neimpozitabila, s-ar putea sa valoreze un pic mai mult decat toate marafeturile care naveteaza global in burtile diferitelor containere maritime

10. sa nu renunte niciodata sa faca poze si sa aleaga mereu cateva care sa fie transpuse pe desuetul suport de hartie si aranjate mai apoi in si mai anacronicul album adevarat

11. sa nu fie o baba reluctanta la cele mai cool cuceriri ale stiintei si tehnicii  dar sa nici nu-si bage fire chiar in fiecare gaura de la buric in sus

12. sa ramana ea insasi, cu simpaticele imbunatatiri de rigoare

Sa mai zic?

Categorii:
America

Comentarii

  • Sa mai zic ca ai atata har cand scrii…ca ai umor din plin, ca esti tonica si plina de viata si ca tare-mi prinde bine sa te citesc.
    Sa mai adaug ca am ajuns la minunata concluzie, ca pe masura ce inaintez in varsta mi-s mai inteleapta? Cred ca ai deja strafulgerari de acest gen.
    Te imbratisez si te felicit pentru acest refresh pe care mi l-ai dat la inceput de weekend si mai ales inaintea unei intalniri cu persoane care nu-s deloc pe aceeasi unda cu mine….ufff

    Fleurs de Marie 18 martie 2011 10:31 Răspunde
  • Pai mai zice, ca zici bine 😀
    (miss u)

    Lola 18 martie 2011 11:52 Răspunde
  • Sa ramana ea insasi – cred ca asta e invatatura cea mai de seama 🙂

    Corinas 18 martie 2011 12:31 Răspunde
  • Maria, sa vedem cat ma ajuta simpaticul de har peste vreo doua ore, cand ma urc in scaunul dentistului, sa-mi extraga o masea (ce crezi?) de minte 🙂
    Sper sa nu ma vaneze cu sculele prin cabinet.
    Dar gandul ca trebuie sa rezist, sa depasesc momentul si sa ma intorc sa scriu tonic ma va ajuta. De fapt, orice vorba buna ma ajuta acum.
    Undele astea, uneori se bat cap in cap, din pacate, iti tin si eu pumnii sa mearga bine intalnirea.

    amalia 18 martie 2011 15:46 Răspunde
  • Lola, miss u too, very, very much. Cand mai bem noi o cafea cu frunzulita la… stii tu mai bine unde?

    amalia 18 martie 2011 15:47 Răspunde
  • Corina, ea insasi, plus minus pareri, trairi, masele…
    Un week-end cald si colorat iti doresc.

    amalia 18 martie 2011 15:56 Răspunde
  • ha-ha-ha indeed!

    amalia d 18 martie 2011 16:26 Răspunde
  • Sa se bucure de frumoasele trairi ale fiecarui ceas,
    Sa aiba puterea de a risipi tristetile ce i-au ramas,
    Sa imparta vesnic bucurii , cu scrierile ei pline de suflet,
    Sa nu i-a nimic personal,
    Sa ierte duios….

    CristinaC 18 martie 2011 19:13 Răspunde
  • Sa se bucure ca exista avion si Skype, stiu eu de la mama mea, emigrarea:)

    Monica 19 martie 2011 3:25 Răspunde
  • Si sa nu uite ca oricand e un alt taram nou de cucerit, alte privelisti de trait, alti oameni de cunoscut….inceputul e doar greu:)

    Delia 19 martie 2011 18:50 Răspunde
  • Amalia, profunda si amuzanta ca de obicei. Daca am inteles eu bine din multe posturi, tie parca nu prea-ti place aici. Am inteles bine sau nu?

    Eu zic ca viata e scurta si daca nu ti-e bine aici sau nu-ti place sau nu esti fericita, continua-ti calatoria. Eu cred cu tarie ca pe pamantul asta exista un loc perfect pentru fiecare din noi, un loc unde sa ne simtim cu adevarat fericiti. E adevarat ca nu e tocmai la indemana sa o iei la picior si sa cauti locul perfect, dar sa stii ca nu-i nici imposibil. Cum zic eu mereu, depinde ce-ti doresti, ce vrei sa gasesti si de ce ai plecat de acasa.

    Si asa cum ai zis si la nr. 8, bucura-te de avantaje. Sau cum zic americanii, „make the best of it”. Bucura-te de lucrurile frumoase si sigur o sa atragi si mai multe lucruri frumoase.

    Americanca 20 martie 2011 5:27 Răspunde
  • Monica, cum e in Mexic? Poti sa ne impartasesti putin din experienta ta? Imi place la nebunie aceasta tara.

    Delia 20 martie 2011 9:03 Răspunde
  • 13. sa stie ca oricand se poate intoarce acasa, la cei dragi, dar asta dupa ce traieste la maxim tot ce inseamna ”emigrare”.

    camellia 20 martie 2011 12:58 Răspunde
  • Delia, cu bune si cu rele, o tara frumoasa, peisaje, clima, fructe si verdeata, cultura, veselie. Acum sunt intr-o perioada fara prea mult timp, nu prea scriu, dar trece si asta.

    Monica 20 martie 2011 15:42 Răspunde
  • Americanca, sunt, da, si destule aspecte care nu-mi plac, e adevarat, insa deocamdata am ales sa ma infrupt din cele bune de aici. Cele rele… sa se spele sau sa se dezghete, sa simtim si noi un pic de primavara in Windy City. Pentru ca meritam, pe cuvant.

    amalia 22 martie 2011 21:38 Răspunde
  • Emigrata in Canada de 9 ani, nu pot sa spun decat … ditto!

    Mariana 23 martie 2011 16:05 Răspunde
  • Mariana, acusica serbezi doua cincinale canadiene. Sa ti se implineasca si de acum tot ce iti doresti.

    amalia 24 martie 2011 3:19 Răspunde
  • Da, pe 26 ianuarie 2012. Multumesc de urare, si tie la fel!

    Mariana 24 martie 2011 15:42 Răspunde
  • multumesc.

    amalia 24 martie 2011 16:24 Răspunde

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Menu Title