Am mintit doi artari ca o sa le fac niste poze, ca sa surprind cum li se valuresc culorile pe intinderea catorva saptamani. Azi i-am vazut tristi si uzi, cu mimica lor vegetala imbibata in dezamagire. Daca si ea (adica eu), care parea relativ blanda si de treaba, si ne mai saluta si pe noi din cand in cand, nu si-a respectat promisiunea de a ne face poze, ce sa mai asteptam de la altii, care gonesc pe langa noi inchisi in masinile acelea lucioase, superbe, ce nu fac niciun zgomot? Asta e, du-te si vezi-ti mai departe de treaba, mi-au indicat dintr-o aplecare a crengilor artarii mei tristi si intelegatori.

Am furat cateva bucati de lumina din pauzele de respiratie ale ploii, caci luna octombrie a avut un ten de noiembrie pur. Azi trebuia sa fie parada de Halloween la scoala dar copii nu au putut iesi pentru ca ploile nu si-au stiut inventa un ragaz. Anul trecut a fost o zi nemaipomenit de frumoasa pentru parada, am sa caut pozele de atunci, sa vedeti cateva. Toamna aceasta a trebuit sa stau la panda, sa fur imagini in putinele secunde in care soarele se arata un pic, ingrijorat si foarte grabit, ca un om.

Asa ca imi trec in revista prada si va ofer: un schelet care manifesta semne de debut de surmenaj, un om de zapada din dovleci, o gasca metalica de busturi albe, o fatada care m-a cucerit prin culori, niste copaci pe care totusi am reusit sa ii surprind (dar sunt altii, nu artarii tristi), un scarecrow optimist, care pare a mai crede in pacea mondiala, un dovleac cu zambet foarte dintat, niste fantome vesele si inocente ca audienta favorita a programelor TV, o casuta despre care inca ma intreb daca e adevarata sau de turta dulce, si un covor persan de frunze. Am cenzurat un om cu fata verzuie, un spanzurat artificial de tocul unei case cu staif, un paianjen scarbos cocotat pe o scara, si o vrajitoare bolunda, pornita sa se infiltreze pe hornul unei componente de ansamblu rezidential.

Happy Halloween, oriunde v-ati afla si orice ati crede despre el!