fbpx
„The business of living is almost entirely about capturing imaginations. Whatever little is left is about taxation“

Un week-end perfect

de

Numarati pana la trei, respirati adanc si enumerati componentele unui week-end perfect. E drept ca week-end-ul, prin natura lui lenesa, e perfect, dar nu strica sa nominalizam elementele prin care il putem face sa ne aduca o cantitate suplimentara de bucurie.

– sambata dimineata, trezirea si realizarea faptului ca, multumesc lui Dumnezeu, e prima zi de huzur organizat

– fabricarea cafelei la ibric, cafeaua sa fie neaparat Jacobs si ibricul sa fie neaparat cel vechi si albastru, adus din Romania. N-a inventat ea, America, un alt ibric la fel de simpatic sentimental

– observarea faptului ca, da, pe rafturi e un strat pe ici mai fin, pe colo mai vanjos de praf, motiv excelent de a rearanja cartile din biblioteca si de a dezlipi etichetele de pe exemplarele care nu au trecut mai devreme prin acest ritual

– facut ceva de mancare dar nu cine stie ce

– conversat cu rubedeniile pe internet si, orice emigrant care mai are in el o minima urma de sinceritate poate sa recunoasca faptul ca, pe skype, toti suntem curati, uscati si buni

– mers la mici cumparaturi, elastic, branza si rosii

– revenit la domiciliu si declansat pregatirile pentru petrecerea la care merg diseara

– intalnit prieteni, mancat aperitive, spus un nu hotarat armelor nucleare si sarmalelor, dansat, vorbit in stanga si in dreapta, privit uimita, comentat numai incet de tot, in gand, aflat o poveste de dragoste si departare absolut emotionanta, dar pe care nu o poti spune, pentru ca nu iti apartine

– constatat ca mai exista oameni care iubesc cu adevarat pe cineva

– mers acasa si dormit in felul subinteles prin descrierea bustean

– duminica dimineata, trezit si constatat ca traim si suntem tot liberi

– pranzul neaparat, dar neaparat, in oras, intalnire cu prietenii

– mici cumparaturi, vizita la anticariat, cumparat sapte carti cu doi dolari (da, am avut cupoane)

– revenit acasa, citit un pic memoriile lui Joyce Maynard, primit vizita altor prieteni

– scris o insemnare pentru blog, caci la prieteni e luni dimineata si poate trec un pic pe aici

 Va rog ca, in incheiere, sa insirati trei motive pentru care si week-end-ul vostru a fost la fel de bun.

Categorii:
timp liber

Comentarii

  • – o incercare de a porni motocicletele in asteptarea primaverii

    – 30 de minute de mars fortat (= alergare) prin parc, la 0 grade, in pantaloni scurti

    – in timpul plimbarii de mai sus, o pustoaica de 13 ani jumate m-a intrebat daca nu mi-e frig, ea dardaind in pas lejer la bratul unei surate. Nu mi-era.

    – cina in parcarea unui supermarket

    – o bere fara alcool cu prietenii

    – un episod din „Alfred Hitchcock prezinta..”

    Pe langa toate astea, o zi jumate din 2 de lucru asiduu la disertatie, soldat cu 3-4 pagini de compozitie. Ma astept la o saptamana cel putin la fel de buna 🙂

    MR 10 ianuarie 2011 7:33 Răspunde
  • – pentru ca a fost ziua sotului meu
    – pentru ca am avut casa plina de oameni dragi si veseli
    -pentru ca am mancat multe prajituri pe care le-am facut cu drag pentru el…

    Dana 10 ianuarie 2011 16:29 Răspunde
  • Amalia, eu ma urnesc greu dintr-un loc in altul si inima-n dinti sa scriu mi-o iau si mai greu, asa ca am tot amanat sa las un raspuns aici la tine, desi scrisul tau mi-e tare drag iar gandurile tale imi suna de multe ori atat de familiar.
    Stii cu ce m-ai convins azi sa-mi inving temerile si inertia? Cu ibricul albastru si cu Joyce Maynard.
    Weekendurile mele sunt departe de a fi perfecte – imi place mai mult vinerea de dinainte – dar miros intotdeauna a cafea fiarta in ibricul adus de acasa (cum altfel?) si a carti care ma asteapta prietenos pe rafturile bibliotecii mele sau in cea mai frumoasa librarie din lume (pentru mine, evident) in care nu m-as supara daca m-ar uita inchisa intr-o noapte.
    Inca un motiv, inca un motiv… Gata, am gasit: prajituri cu ciocolata de la KaDeWe.

    Paca 10 ianuarie 2011 17:41 Răspunde
  • – cina cu prietenii, cu salsa si tortilla chips, creveti „aburiti”, salata de spanac cu avocado, curry thailandez, si budinca de macaroane cu branza si strudel cu mere (ultimele 2 gatite de subsemnata)

    – m-am imprietenit cu un catel nou, pui de boxer, al prietenilor nostri, adoptat de la o organizatie locala care salveaza cateii nefericiti si am facut greseala imensa de a-i arunca unuia din cei 3 catei ai lor, care se uita la mine cu ochi mari, rugatori, o bucatica de shrimp (bad, bad me)

    – duminica a nins ca-n povesti, cu fulgi mari-mari si a ingropat Georgia sub zapada… acum suntem snowed in… nimeni nu merge la munca, la scoala, la magazin… asa ca aici e tot weekend 🙂

    Americanca 11 ianuarie 2011 9:00 Răspunde
  • Amalia, n-ai vrea sa stii cum sant weekendurile mele. Ca sa-ti faci o idee iti spun ca vinerea dupa-amiaza se intorc copiii de la scoala si trantesc in mijlocul casei doua genti pline cu rufe de spalat si cutii pentru alimente goale. Restul e …tacere.
    Duminica la 14. 15 ies amandoi pe poarta cu aceleasi genti pline. Incepe micul meu week-end in care incerc sa mai repar ce se mai poate: unghii, sprancene, par. Daca mai este timp si pentru o revista sau o carte pot spune ca sant fericita… Vacantele ma mai scot cate un pic din aceasta rutina.
    Mi-ar placea un sfarsit de saptamana ca al tau; hai sa facem schimb, vrei?

    camellia 11 ianuarie 2011 13:42 Răspunde
  • Sambata dimineata, meditatie la engleza cu nepotica. Emi, logopedie.
    Gratar, salata si un pandispan cu capsuni, in forma de inima. Pus masa, strans masa. Adormit copil. Dupa-amiaza: pantinoar cu Emi si nepotica.

    Sera, dus, spalat pe dinti…culcat copii.

    Duminica dimineata: cafea, aerisit casa, trezit copii, mic dejun…Dus nepotica acasa, pregatit pranz. Cartofi prajiti, snitele si supa de pui cu galusti. Pus masa, strans masa.
    Trezit copil, jucat. Seara calcat rufe. Masca gomaj, unghii, baie copil, culcat copil. Pregatit saculet de gradi, pachet sot, spalat vase…

    Ce bine ca vine luni, merg la serviciu si ma odihnesc! 🙂

    Anemari 11 ianuarie 2011 14:39 Răspunde
  • 1. O veste buna ca o vesta antiglont de la un om pe care-l iubesc neconditionat si pe toata viata.Mea.
    2. Un telefon misto, chiar fitzos si ”pitiponcos”, nu stiu daca-mi doream exact modelul ala, dar acum sunt incantata ca-l am; deci o achizitie; deci o bucurie mercantila, fir’ar.. !: )
    3. Un fel de party unde am ras pana mi-am scrantit gropitele-n obraz si dansat de mi s-a deranjat pana si coccisul de prin suruburi, lool.

    Cred ca mai am pe lista, dar ma opresc pentru ca respectul pentru gazda imi spune sa nu ma abat de la 3. Glumesc:)
    Te pup.Sa ai o saptamana misto!

    Una 11 ianuarie 2011 15:10 Răspunde
  • Eu am un singur si mare-cat-trei-daca-nu-chiar-patru-motive…motiv: am adoptat o catelusa de la un shelter din apropiere 🙂 O chema Chloe, acum o cheama Bella-Sausage.

    D Mihaela 11 ianuarie 2011 18:56 Răspunde
  • – sambata dimineata, inceput weekend-ul cu o sedinta luunga de masaj (frumos si normal ar fi fost sa bag in seama si bicicleta medicinala pe urma, ca si a mea sufera groaznic de singuratate).

    – sambata seara, iesit cu niste prieteni dragi la pizza ( 4 formaggi…si vreo 4000 de calorii cu tiramisuu de la desert).

    – duminica dimineata, pe langa cafeluta si leneveala in pijama – cautat pe internet locuri frumoase si numai bune de vizitat in weekend-urile ce vor urma, cand zilele vor fi din ce in ce mai lungi si (sper) mai calde.

    oana 12 ianuarie 2011 5:02 Răspunde
  • Vai, cat am cautat si eu un ibric adevarat aici, si n-am gasit! Va trebui sa-i spun mamei sa-mi trimita cu urmatorul pachet. Ce week-end placut ai avut, Amalia. Al meu a fost bun pentru ca: mi-am pus cablu si tipul de la cablu a venit exact cand a zis; am dormit porceste; am scapat de kilogramele acumulate de sarbatori (in pounds, cum e pe cantarul meu, victoria pare mai consistenta).

    catintherain 12 ianuarie 2011 7:07 Răspunde
  • Noi am inceput de vineri seara cand am organizat o petrecere pentru Vladi, care e si Ioan. El e nascut de Craciun si niciodata nu putem face petrecere cu copii, asa ca o amanam pe 7 ianuarie. Asadar am invitat parinti cu copii si a fost absolut minunat. Am gatit ca o nebuna joi noaptea, de la oua umplute pana la tort, totul a fost de casa. Toti mi-au apreciat pregatirea si tortul, de la copii la parinti. am zabovit pana aproape de 12 noaptea, desi era o ora nepotrivita pt copii, dar am fost cu totii pusi pe petrecut, ras si povestit. Parca mi-a crescut inima de bucurie, ca de mult visam la asa ceva, sa vad copii jucausi si fericiti, iar Vladi a radiat pur si simplu. Apoi am dormit bustean pana la 10 a doua zi. Am pregatit un soi de mic dejun-pranz si am reluat povestirile, de data asta telefonice cu una din mamici, care ne-a invitat la ei acasa de aceasta data. Am promis din nou sa gatesc si mi-a iesit o pizza absolut senzationala din care nu a ramas nimic, semn ca ne-a placut. Abia pe la 11 noaptea ne-am dezlipit de amicii nostri si am taiat-o acasa. Si din nou am dormit bustean pana duminica la 10. Din nou mic dejun, un dvd nou pt Vladi, facut supica foarte buna, somn de voie la pranz, calcat spre seara.
    A fost un weekend absolut minunat pentru toti.

    Fleurs de Marie 12 ianuarie 2011 14:53 Răspunde
  • Si uite asa, in loc de un week-end, m-am facut cu inca 11.
    Cred ca am sa ma intorc la raspunsurile voastre pentru idei 🙂

    Monica, de la tine iau, de data asta, marsul fortat. Adica e ca si cand merg eu dimineata la tren? Poate, cu ajutorul motocicletelor, impulsionati primavara.

    Dana, „La multi ani!” si sa va fie de bine la prajituri. Tocmai am sosit de la cofetaria romaneasca si am privire de pisica scapata la cascaval. Bine ca aceasta cofetarie e departe, ca altfel…

    Paca, acum imi iubesc si mai mult ibricul, daca a fost arma in calea temerii si inertiei 🙂 Pe Joyce Maynard o iubeam deja, sau macar ii iubesc memoriile „At Home In The World”. Acum, ca am spart gheata, mai vii, da??

    amalia 14 ianuarie 2011 0:56 Răspunde
  • Americanca, vad ca tu cu Mihaela aveti preocupari comune si frumoase, legate de catei. Bravo! Draga mea, am auzit ca in statul Georgia sunt numai 6 utilaje de deszapezire sau cel putin asa trambitau astia la stiri. Nu ca la Chicago, unde inghetul si zapezile sunt „distractii” cotidiene.

    amalia 14 ianuarie 2011 0:58 Răspunde
  • Camellia facem schimb, dar eu ii iau si pe copii la spalat si facut mancare, ca am demarat procesul de a ma face a dracului 🙂

    amalia 14 ianuarie 2011 1:00 Răspunde
  • Anemari, ioi, ioi, ioi, ritmul tau e la fel cu al masinilor pe autostrada. Am sa-ti sabotez in vara un week-end si mergem undeva in Bucuresti, la o cafea!

    amalia 14 ianuarie 2011 1:01 Răspunde
  • Una, am zis trei, sa incurajez lumea, dar de la tine astept (cu bucurie) si 30.

    amalia 14 ianuarie 2011 1:02 Răspunde
  • oana, jur ca ma duc la masaj, am o prietena care ma tot incurajeaza, merita, nu?
    Pizza de la mama ei… pauza de suspin, pauza de bucurie ca am sa mananc si eu, poate nu peste prea mult timp. Te pup.

    amalia 14 ianuarie 2011 1:04 Răspunde
  • catintherain, oare intamplator sau nu aud acum la tv o dicutie despre „cand iti dai seama in ce te-ai bagat”. Ma refer la noi, indepartatele astea nord americane 🙂
    Trebuie sa-ti facem cumva rost de un ibric.

    amalia 14 ianuarie 2011 1:06 Răspunde
  • Fleurs de Marie, ce ma bucur sa te gasesc aici, cu florile tale frumoase si week-end-ul asta superb. „La multi ani!” baietelului vostru, ati petrecut pe cinste. Si parca mi-ai povestit una din zilele cand eram si eu sarbatorita la fel. Sunt amintiri superbe, e minunat sa le creezi pentru copil. Sunt amintiri care raman o viata intreaga.
    Iti doresc un an bun si sa umpli Bucurestiul de flori.

    amalia 14 ianuarie 2011 1:10 Răspunde
  • Amalia, iti multumesc. Chiar daca nu postez de fiecare data, te citesc cu nesat si nu-mi scapa nimic. Cat despre stilul meu de mama, al nostru ca parinti, trec printr-o perioada in care ma incapatanez sa prajituresc de casa, sa strang copii in casa noastra, ca Vladi sa se joace, sa tipe, sa imparta, nu sa-si holbeze ochii la tv, spun Scufita Rosie in toate variantele posibile, de doarme sotul meu ca un prunc,sa-l tin langa mine in bucatarie si sa-i spun ce ingrediente folosesc, sa-mi sun bunica si s-o rog sa scrie retete de turta si de muraturi la butoi…Nu stiu, de cand am pasit peste 30 de ani, am un dor si o nostalgie, de copilarie, de miros de mancare traditionala, de obiceiuri si traditii. Sper sa aibe un rost toate astea, un rost pentru puiul nostru, ca sotul e deja cel mai fericit.
    Cat despre flori, le ingrijesc, le aranjez, le visez si am grija sa trimita mesajul potrivit si mai pregatim o surpriza…dar despre asta, vreau sa o vad realitate si apoi te anunt cu drag. Iti multumesc inca o data ca ma incurajezi, ca-mi apreciezi florile, ca scrii si esti atat de reala, ca deja si vizualizez ibricul tau fermecat.
    Sa ai un an cu sanatate si bucurii marunte!

    Fleurs de Marie 14 ianuarie 2011 10:04 Răspunde
  • Hello, chiar buna dimineata: ).
    E un nou weekend,perfectibil sa speram; meine liebe Paca ma bucur sa te vad pe-aici, cu tot cu ibricul tau albastru (aveam si eu asa ceva, cred ca nu l-am aruncat pentru ca-mi aminteste de anii cu nopti de sesiune in care ma cafeleam excesiv:P ) si cartile frumoase din care ne impartasesti frumuseti pe-aici.
    Amalia, te imbratisez si-ti urez duminica fara nori.Bucurestiul zilelor trecute a fost gazda pentru madam Primavara,sper sa prelungeasca vizita cu pricina.
    Azi cred ca merg sa vad ‘Turistul’, cica e un film misto, iar’ Anjeline’ a filmat cu J.Depp secvente spectaculoase ce i-au dat insomnii angelicei lui sotii cu ciripituri pariziene in citoplasma; inseamna ca e preferabil sa visezi la un actor decat sa-l ai acasa ”IRL” ca la o adica traiesti cu spaime ca si-ar rataci drumu’ spre home..Ma refeream la fane acum, mie imi plac alte ipochimene ce nu se gasesc pe lista cu actori consacrati de filme Hwood: )

    Una 16 ianuarie 2011 9:50 Răspunde
  • La multi ani,Amalia am gasit tarziu raspunsul la ,,cat cumparam,,.Iti scriu cu ce carti am .,,pacatuit,,,The city,,a lui China Mieville si ,,The repossesion Mambo,,Eric Garcia.Citire placuta.

    dolores.velicu 16 ianuarie 2011 16:31 Răspunde
  • Amalia, sper ca ai avut un alt sfarsit de saptamana placut. Ale mele din pacate sant trase la indigo… Ai dreptate, nu prea i-am pus pe copii la treaba. Sant multumita macar ca au rezultate bune la scoala.
    Iti doresc si o saptamana frumoasa!

    camellia 16 ianuarie 2011 16:56 Răspunde
  • Fleurs de Marie, iti spun asa, pentru ca imi place mult numele, l-as scrie mereu 🙂
    Faci bine, faci grozav de bine, Vladi creste frumos, colectionand cele mai reusite amintiri, traind o copilarie fireasca, binecuvantata. Vorbind de nostalgie, obiceiuri si traditii, aici ar trebui sa zabovim cateva zile, despicand impreuna firul in patru. Iti tin pumnii pentru surpriza aflata in pregatire!

    amalia 17 ianuarie 2011 4:59 Răspunde
  • Una, ‘neata : )
    Am avut o duminica buna, doar cu un pic de durere pe extrema dentara stanga, nu imi dau seama daca se trage de la plombe sau e pe fond nervos, din cauza numitei departari. La noi n-a fost primavara dar zilele astea frigul a fost suportabil, ceea ce e cam acelasi lucru. Sa-mi zici cum e cu Turistul, daca merita sa ma deplasez si eu la cinema-ul comunal, pardon, movie theater-ul din centrul suburbiei.
    Apropo de hwood, uite, tocmai mi-a venit in minte ce zicea spiritul englezesc din Anglia despre America: da, America e grozava, dar preferam sa fie grozava acolo, departe. Hm.

    amalia 17 ianuarie 2011 5:06 Răspunde
  • dolores, multumesc pentru recomandari, incerc sa dau si eu de ele.

    amalia 17 ianuarie 2011 5:09 Răspunde
  • camellia, ma gandeam ca nu i-ai pus, ca nici pe mine nu m-a pus mama. Asta e bine si rau. Iti doresc o saptamana buna, draga mea.

    amalia 17 ianuarie 2011 5:09 Răspunde

Dă-i un răspuns lui amalia Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Menu Title