timpul vine de undeva si merge nu stiu unde. incerc sa adun cateva lucruri pe care mi le amintesc:
cand doamna din trenul de noapte spre Bucuresti care cand m-a vazut in compartiment a soptit fetita asta o sa vorbeasca tot drumul dimineata la despartire mi-a dat numarul de telefon si sticluta ei de parfum
cand mi-a spus Alice, Amalia ce ma fac cu tine, menirea ta pe pamant e sa scrii
cand am stat la aceeasi masa cu Simona Catrina si ne-am inteles din priviri
cand cu sanse zero de a sta in California am gasit un loc unde am putut sa locuiesc si mi-am facut o prietena adevarata
cand dupa 8 servicii temporare in vreme ce-mi adunam hartiile de la al 9-lea mi-au spus ramai
cand in masina langa Pacific pe California’s Highway 1 am ascultat amandoua “Started from the bottom now we here”
cand in librarie pe Sunset Boulevard a intrat Larry Grobel
cand Anthony de la Estrella Sunset a venit la masa noastra la 11 noaptea sa vada cine nu se opreste din comandat Jezebelle, cocktailul creat de el
cand am ascultat prima oara cantecul tau, cand am ascultat a mia oara cantecul tau, cand nu m-am mai putut opri din ascultat cantecul tau
cand am comandat primul Wayfaring Stranger la Kingfish in San Mateo
si primul Boulevardier la Eden Roc in Miami Beach
secunda precisa cand avionul se desprinde si urca
cand mama intelege ce spun
cand Adelina pleaca si vine din aeroportul San Francisco cum faceam eu in gara Deva
cand stiu ca esti aici
cand Dona m-a asteptat cu cafeaua dimineata la JFK
cand am vazut prima data cum se rotesc literele la Otopeni pe panoul plecari
cand Mirela a promis ca mergem in Africa
apusul de la Dana Point
cand inconjuram de bratz cu mama si bunica biserica mica si alba din satul pierdut, noaptea la slujba de Inviere
nu pretind ordine in impresii si amintiri, numai intensitate
