- engleza – imi place sa vorbesc si sa scriu in mod curent in engleza si observ ca tot mai des pot gandi in aceasta limba
- diversitatea – ador sa stau de vorba cu oameni veniti din alte culturi, sa imi povesteasca pe larg cum e la ei, de ce au venit aici, de ce au ramas sau de ce drumul lor e doar in trecere pe aceste meleaguri
- librariile – sunt insule (ca sa nu zic oaze) de informare si relaxare, daca te pricepi sa iti croiesti drum, desigur, printre umpluturile prea colorate
- bibliotecile publice – totul este online, poti rezerva carti, poti comanda filme, incredibil, dar adevarat
- mersul cu viteza pe o autostrada larga si relativ libera, cu muzica data dincolo de volumul mediu – senzaţia de libertate e uluitoare
- ofiterul de frontiera care, dupa doua minute de verificari, imi spune ca pot intra linistita in Canada si imi doreste sedere placuta; se pare ca nu mai sunt suspecta de nimic, caci de emigrat, am emigrat deja
- magazinele bogate in care, daca n-as gasi repede ceva grozav, n-as fi eu
- sushi – neam de neamul meu, crescut cu tocanita ungureasca, paine de casa cu coaja dumnezeiasca si tort cu crema de ciocolata, n-ar putea sa explice de unde nebunia pentru sushi si pentru mancarea thailandeza
- ideea ca am incercat si altceva
- faptul ca pot numi, oricand, inca alte 10 lucruri care imi plac (astea s-au asternut primele)
Pe cei de aici va intreb ce va place cel mai mult pe noul nostru continet?
Pe cei de acolo va intreb ce credeti ca v-ar placea?
Categorii:
America
Vai Amalia, ce pofta de America mi-ai facut :P:P
Pai, eu am apucat sa ajung la WDC pt o saptamana (in interes de serviciu), insa tot am apucat sa vad cate ceva. O zi am fost chiar la NY in excursie, deci e ceva, zic eu :)))
Eu am sa scriu ce mi-a placut, multe-multe mi-a placut, dar selectez:
1. Oamenii care faceau jogging dimineata, la pranz si seara. Imi era mie rusine ca nu alerg… si alergau peste tot, nu doar in parcuri. Ieseau din cladirile de birouri in adidasi, alergau in fata Casei Albe, pe bulevard, peste tot!! si era ceva absolut normal. Tare as vrea sa fie si la noi asa, cred ca m-as apuca si eu s-o iau la fuga, la propriu
2. Veveritele din parc – erau uluitoare si erau in toate parcurile din Washington. Mi-au dat o senzatie de natura si de aer curat
3. Tarabele ambulante cu hot-dogi. Erau ieftini, deliciosi si m-au facut sa uit de „mancarea sanatoasa”
4. Magazinele cu de toate (mai ales haine)- de unde puteai sa alegi pe indelete, la preturi muult mai mici ca la noi, haine de firma din colectii trecute. Aici nici nu visezi sa te apropii de ceva de firma, fie ele si la reduceri….
5. Faptul ca puteam intra gratis la multe muzee (asa se face ca m-am culturalizat ca lumea)
6. Oamenii care isi vad de treaba lor. E senzatia aia din afara, pe care am intalnit-o in mai multe tari occidentale, in care fiecare isi vede de treaba lui. La noi, daca esti in metrou, esti studiat din cap pana in picioare de toti calatorii. Nu stiu daca ma exprim bine, sper sa se inteleaga ideea
7. Casa Alba – pe care o vezi doar in filme. Ei bine, eu am poza cu ea 😉
8. Desi poate fi considerat kitsch, mi se pare de admirat ca steagul SUA este promovat peste tot: de la tricouri, cravate, camasi, pana la curele, sepci si „underwear” :))) Macar ei au un sentiment de mandrie nationala, care la noi e in coma momentan
9. Portiile zdravene de mancare. Un lucru e clar, rar te scoli de la masa fara sa fii satul. Plus ca mancarea e destul de ieftina- nu e de mirare ca e usor sa te ingrasi
10. Cum se vedea Manhattanul de pe Liberty Island – m-a lasat fara cuvine.
As emigra mai ales pt motivele 1, 2, 3, 4 si 6 🙂
1. Imi place in Romania pentru ca pot sa mai mananc rosii cu gust de rosii, in timp ce in America mananci ieftin doar la fast food iar rosiile si capsunile din supermarket au acelasi gust.
2. Imi place in America ptr ca ma simt in siguranta sa servesc mancare in parc, la beggers, in timp ce in Romania ma tem sa ma apropii de ei (m-am voluntariat la Marta Stuart Tabel).
3. Imi place in Romania ptr ca mai sunt locuri unde toata lumea cunoaste pe toata lumea si poti sa imprumuti sare de la un vecin, sa-ti lasi copilul 2 ore cu un altul…Cred ca asta este imposibil in urban America de astazi.
4. Imi place in America pentru ca declarativ toti suntem egali, in timp ce in Romania este evident ca nu.
5. Imi place in Romania ptr ca pot sa incalc mici reguli si sa gett away with it (de ex sa trec strada pe rosu), in timp ce in America mi-as lua o amenda cat China. 🙂
6. Imi place in America ptr ca e mare, se conduce cu viteza, au autostrazi si benzina ieftina, in timp ce in Romania…
7. Imi place in Romania ptr ca e acasa.
8. Imi place in America doar in vizita. La DC competitia e prea mare, stresul sa proove yourself, with longer hours and double effort…:(
9. Imi place in Romania vara, seara, dupa ora 23:00, sa beau bere rece la o masuta pe trotuar (ca-n Paris), in timp ce, de ex, nu poti face asta la DC.
10. Imi place in America ptr ca eu cred ca visul american exista.
Amalia draga, te citesc de foarte multa vreme, asa din umbra :), n-am avut curaj sa imi iau inima in dinti si sa comentez 🙂 La postul asta nu m-am putut abtine..am facut si eu atatea liste cu ce imi place aici – eu locuiesc in NY…dar de fiecare data am pus cap de lista lipsa mitocaniei mioritice . cred cu sinceritate ca asta e primul beneficiu dupa care nu oftez..cum spunea Anemari, al carei blog de asemenea il citesc din umbra :), mai sunt cateva lucruri romanesti dupa care oftez, insa nostalgiile imi trec de indata ce vizitez patria mama. am atatea episoade neplacute de spus…
sa-ti zic eu ce ne place noua tuturor aici sau acasa….nr de zerouri de la paycheck fara care nimic din toate astea nu este posibil….
Iata ce imi place mie in Canada (nu neaparat in acesta ordine):
1. Desi locuiesc in Greater Toronto Area (Mississauga), alaturi de vreo alte 6 milioane de locuitori din care cel putin jumatate au masina, nu simt poluarea in aer. Nu e praf, nu miroase a fum.
2. La 10 minute de casa, am alei de biciclete, si o padure – parc, pe malul raului
3. Se conduce civilizat
4. Lumea e relaxata si politicoasa
5. Sunt multumita de sistemul de sanatate care nu ne-a costat pana acum nici un dolar Avem un medic de familie bun si eficient, amandoi copiii au fost nascuti aici, sotul a fost operat – totaul a fsot excelent, nu ma plang decat de mancarea din spital 🙂
6. In firma unde lucrez (si probabil in multe alte firme din Toronto) peste 50% sunt emigranti din toate continentele. Este atat de interesant sa cunosti culturi diverse.
7. Diversitatea culinara. Bogatia culinara a atator natii de pe pamant parca s-a adunat in Canada. Nu credeam vreodata ca am sa ajung sa mamanc cu atata placere peste crud si, bineinteles Amalia, mancarea thailandeza – se pare ca avem gusturi asemanatoare, cred ca de vina e tocanita ungureasca 🙂
8. Desi am facut facultatea in Romania, sunt recunoscuta profesional cot la cot cu cei care au facut facultate in Canada – asta dupa ce am aderat la ordinul profesional
9. Sunt foarte multe activitati sportive pentru copii (si adulti desigur). Copiii mei fac inot, gimnastica, patinaj si ski, iar vara fotbal. Nu toate odata desigur Iar posibilitiatile sunt nelimitate.
10. O familie poate trai foarte decent dintr-un singur salariu (nu salariu mediu, ci de Proffessional)
11. Imi place metalitatea majoritatii, lipsita de nationalism, rasism, sexism etc. Eu insami nu mai judec de mult oamenii dupa aceste criterii.
12. Parcurile si locurile de camping
13. Psihologia cresterii si educarii copiilor
14. La 29 de ani, dupa 2 ani de Canada am devenit proprietar de apartament, pe forte proprri, si ulterior de casa (in Romania in orasul de provincie de unde vin asta era un vis indepartat …)
15. Sistemul RESP (unde statul contribuie cu 20% la fondul economisit pentru facultatea copiilor)
16. Sistemul RRSP Unde daca contribui la fondul de pensii private, statul iti da 30-40% din bani in forma de returnare de taxe)
17. Toamna in Toronto (cel mai frumos anotimp in Ontario)
18. Zapada proaspata si partiile de sanius
19. Piscine si patinoare la greu (Mississauga are vreo 12 piscine publice acoperite, si nu stiu cate de vara)
20. Meciurile NBA live (Go Raptors!)
21. Haloween (copiii mei sunt absolut innebuniti dupa Haloween)
22. Vacantele in Florida
23. Weekendurile lungi
24. In afara de copiii mei – nu prea am motive sa ma enervez in general. Viata e calma si organizata, desi suntem mereu foarte ocupati
Cred ca nr. 24 ar trebui sa fie nr. 1
Ce nu imi place:
1. Pretul la gradinite
2. Distantele mari
3. Viata sociala limitata
4. Lipsa rudelor
5. Pierderea identitatii culturale
6. Concediul de maternitate de 1 an – de ce ma plang, am inteles ca in US e 6 saptamani …
7. Concediul anual ajunge la 4 saptamani dupa 5-10 ani de munca. Se incepe cu 2 saptamani
8. Pretul studiilor superioare (ca sa devii doctor, cost cam $100,000). Deci trebuie sa economisesc la greu daca imi vreau copiii la faculate.
As merge in Canada, SUA, etc sa studiez. Desi cumnatul meu a facut un master mergand de 2 ori pe an (in SUA) si si-a scris referatele de-acasa pe baza cartilor primite si a internetului.
De ce nu as merge (si nu merg) din Romania
– sunt extroverta, ma imprietensc repede, e super sa ma pe cine incuraja si imbratisa si viceversa in bloc la mine, in sat la socrii, la bunica mea
– imi pot comanda/citit pe net multe carti, Oradea are o biblioteca occidentala foarte buna
– ne construim o casa de vacanta intr-o zona absolut grozava, foarte romaneasca, sunt multi mesteri populari cu care cooperam
– imi pot lasa fetita in multe locuri prin prejur
– gradinita e grozava, si sunt 3 la distanta de 7 minute pe jos de la noi
– lucrurile ce par imposibile ma provoaca
– am sanse mai mari (cred) sa ajung presedintele tarii
– pentru faze de genul. Sotul meu (un tip distant, glacial cu cei pe care nu-i cunoaste) merge sa cumpere niste underwear. Vanzatoarea vorbeste cu el de parca ar fi maicuta lui, toata numai miere ii spune, „maica, poarta-i bucuros”. Am ras de m-am prapadit cat mi-a relatat si-mi vine s-o imbratisez si pe dumneaei.
Amalia, si-mi place in Romania pentru ca oferim si primim Martisoare. Curand!!!
Am deja punguta pregatita pentru Emi de dus la gradi la fetite, desi e suparat nevoie mare pentru ca el nu primeste martisoare. 🙂
Pupicurile il incanta (s-a golanit).
Imi place in special customer service-ul :P, total inexistent in RO.
🙂 Genevieve, am ras de am lesinat la faza cu presedintele tarii!!! 🙂 Intr-adevar, din punctul asta vedere, cred ca Romania este tara tuturor posibilitatilor 🙂
Eu locuiesc in Romania si nu am avut ganduri de emigrare (probabil va veni vremea cand o sa-mi para rau 🙁 )
Maica-mea locuieste in Canada de 4 ani (si vine anual in Romania), iar fratele meu locuieste in Italia de 8 ani; ambii cand sunt aici vor acolo si cand sunt acolo vor aici.
Maica-mea este o tanara pensionara de 59 de ani, iar in 4 ani de cand e in Canada si casnica fiind, a primit mai multe facilitati decat a primit in Romania dupa mai bine de 30 de ani de munca…..deci Canada 1 – Romania 0.
Desi are 59 de ani si mai multe kg 🙂 , acolo se poate plimba lejer cu bicicleta, avand casca pe cap, cotiere, genunchiere. In Romania un asemenea comportament si echipament ar atrage niste claxoane, sau niste injuraturi sau ambele acompaniate de traditionalul „te cauta moartea acasa si tu te plimbi cu bicicleta”!
Pentru un proaspat pensionar in Canada incepe viata, in Romania se termina viata, chiar daca mai ai mult pana la varsta de 90 ani (asta este motivul pentru care ma bucur nespus pentru ea si imi infranez toate pornirile egoiste de genul „mama-i plecata, deci nu are cine sa ma ajute, ce ma fac daca fac un copil”)
Pe de alta parte insa, atat maica-mea cat si fratele meu, plus mai multi prieteni plecati in diferite tari, tanjesc dupa Romania de parca aici ar fi Paradisul vesnic…..Au o melancolie in cuget si-n simtiri de zici ca noi, astia care locuim in Romania suntem cei mai norocosi din lume ca avem sansa de a trai si a munci aici si de a saruta pamantul tarii in fiecare zi:)
Amalia are dreptate maxima intr-o privinta: tuturor ne place nr de zerouri de la paycheck fara care nimic din toate astea nu este posibil….Din pacate pentru noi, acesta este lucrul care ne tine pe toti intr-o parte sau in alta…..
Off! As putea sa vorbesc la nesfarsit despre asta! 🙂
Va pup si va doresc un week-end superb! 🙂
Draga Amalia, pornind de la postarea ta, m-am gandit, de fapt am incercat sa ma gandesc la zece lucruri care-mi plac in Romania.
1. Imi place bucataria romaneasca.
2. Romania are o gramada de locuri frumoase numai bune de vizitat, din pacate lasate de izbelsite.
3. Pornind de la ” am cunoscut si romani fericiti” eu spun ” am cunoscut si romani frumosi, oameni profunzi, dotati cu talent.
Cred ca trebuie sa ma mai gandesc, mi mult de atat momentan nu-mi vine 🙂
Cateva lucruri care imi plac in Canada (in ordinea in care imi vin in minte, acum, in timp ce scriu acest comentariu):
1. Cafeaua Tim Hortons, este absolut delicioasa! Sunt consumatoare constanta, inclusiv acasa. BTW Amalia, Tim Hortons vine si in America (daca nu au inceput deja sa deschida cafenele), sa vezi cum este, o sa-ti placa sigur!
2. Animalele de pe aici care traiesc in zone urbane mari in habitaclul lor natural — gaste salbatice, veverite, ratoni. Ratonii sunt foarte simpatici! 🙂
3. Infrastructura Toronto-ului — strazi perpendiculare si pararlele, ceea ce face sa te orientezi foarte usor in oras; la Toronto n-ai cum sa te ratacesti. Cand am venit in Canada acum 5 ani, am invatat orasul in mai putin de o luna.
4. Faptul ca lumea este amabila, politicoasa, zambitoare.
5. Mancarea chinezeasca si thai.
6. Si pe mine ma facsineaza diversitatea umana din Canada. Inainte sa vin aici, nici nu aveam cum sa-mi dau seama cat de diferiti sunt oamenii din intreaga lume.
7. Magazinele, mall-urile, faptul ca am o expunere mare la luema modei (ca tot e specialitatea mea. 🙂 )
8. Eficienta birourilor guvernamentale.
Si multe altele… poate mai revin.
Opinia mea este ca degeaba sunt multe lucruri grozave, daca nu ai timp de ele, sau doar obosit si consumat, nu reusesti sa te bucuri. Doua saptamani de concediu pe an! Nu mai sunt pe salariu de 3 ani si ma bucur de oameni si chestiile din jur. (si de stat pe Tang0.ro pe indelete)
Vecinul de vizavi din satul socrilor mei a venit din Canada, dupa 20 de ani, s-a stabilit in Romania.
La prima masa la care l-au invitat socrii mei, la umbra viei, ne-a spus ca in Canada, nu a petrecut nici o duminica liber, relaxat, cu prieteni la masa.
E un subiect care tinde sa fie mai delicat decat altele si, nu de putine ori, naste tot felul de controverse. E un subiect care iti permite, daca esti cu adevarat intelegator, sa te declari de acord cu oameni ale caror opinii se bat cap in cap, pentru ca poti pricepe cate ceva din dreptatea fiecaruia. Mi-au placut comentariile si va multumesc mult pentru ele.
Asta nu e tot, caci mai am cate ceva de spus fiecaruia.
Nu stiu daca pot aduna zece, sa vedem:
1. diversitatea. Imi place si mie ca am cunoscut atatia oameni din atatea colturi de lume. Si inca ma mir ca, in ciuda diferentelor formale, nu simt ca suntem chiar atat de diferiti. Am amici din Romania, Canada, Coreea, Vietnam, India, Brazilia, Mexic, Franta, Japonia, Iran… to name a few.
2. faptul ca institutiile sunt rapide si serioase
3. faptul ca oamenii sunt, in general, politicosi si amabili
4. transportul. nu e perfect, dar e ok, e civilizat si te poti baza pe el.
5. natura spectaculoasa din Vancouver. Mai ales partea montana imi aminteste de orasul meu natal si asta imi place.
6. Faptul ca am facut acest pas, desi am des momente in care imi dau pumni in cap pentru asta. Dar oare cum ar fi fost sa nu-l fi facut, sa nu fi invatat atatea lucruri (despre mine insami, in primul rand) si sa fi ramas mereu cu regretul si iluzia unui paradis ratat?
7. faptul ca accentul si cultura mea sunt exotice si interesante aici. Bine, ca le mai si infloresc, nu ma pot abtine :).
8. Accesul la specialitati culinare din toata lumea. Mai greu e sa gasesti mereu tipul care sa plateasca pentru ele, dar ma descurc, nu ma plang :P. De fructe si legume n-as zice ca sunt rele, desi am venit aici cu prejudecata ca totul e umflat cu chimicale si n-are gust. In sezon, sunt ok aproape toate, in afara de struguri.
Cam atat imi vine in minte acum… daca mai gasesc 2, revin :). Stiu ca ma va bucura si faptul ca voi putea calatori usor oriunde dupa ce primesc cetatenia, dar sunt abia la jumatatea drumului in privinta asta.
In rest, ii inteleg si pe cei carora le place aici, si pe cei carora nu le place. Si, oricum, nu e prea relevant sa zici „SUA” sau „Canada”, pentru ca sunt si aici diferente de la un loc la altul, cum sunt si in Romania. Am fost fericita la Cluj, iar Bucurestiul mi s-a parut un cosmar, de exemplu. Daca m-as muta acum la Toronto, sigur s-ar schimba multe in perceptia mea.
Normal ca bag si eu, ca doar ma platesc americanii sa scriu frumos despre ei peste tot :))
Ce-mi vine in minte acum:
1. Natura, natura, natura. Dupa un an de zile inca sunt fascinata de ea. N-am vazut in viata mea asa de multi copaci. Pe marginea strazii, pe autostrada, pe langa case, apartamente, peste tot verdeata si multi copaci. Probabil asta e si motivul pentru care aerul nu mi se pare deloc poluat, si nu mi s-a intamplat decat de 2 ori sa intalnesc in trafic masini care sa scoata fum din ala gros innecacios. Veverite peste tot, pasari de diverse feluri, intalnesc constant gaste salbatice, inclusiv pe spatiul verde de la mall, un card mare de gaste, de am intors masina sa vedem daca am vazut mine. Iar prima data cand le-am vazut zburand, parca l-as fi vazut pe Nils Holgersson calare pe ele… am inceput sa ma agit si sa strig: big birdsssss, gooose gooooose geeese geeese 🙂
2. Gasesti orice iti trece prin cap prin magazine, plus zeci de lucruri de existenta carora nici nu stiai si le gasesti si la preturi mici. Big Lots, Marshalls, TJ Maxx, Ross, magazine care au de toate la preturi mult mai bune decat in magazinele obisnuite. Pe deasupra mai sunt si reduceri si mai exista si cupoane. God, I love coupons 🙂 Chiar si sa nu fii genul care sa cumpere tot felul de prostii, mai mult sau mai putin utile, e mare lucru sa-ti poti cumpara lucruri cu adevarat necesare in gospodarie la preturi foarte mici.
3. De ce mi-a fost teama cel mai mult aici a fost mancarea. Am descoperit insa magazinele organice, unde gasesti cam tot ce vrei, fara chimicale. Ce-i drept, ceva mai scumpe, insa tot iti poti permite sa le cumperi. Se vorbeste peste tot de sustinerea agriculturii locale, sunt promovate ferme, de unde te poti aproviziona in sezon cu tot ce trebuie, crescute ca la noi la tara, fara pesticide si cu gust. Am mancat inclusiv rosii super dulci, din alea mari zemoase (de la o astfel de ferma), cumparate chiar din supermarket. Cam toate fructele au gust si pot manca pepene rosu si capsune dulci chiar si iarna, de la fratii nostri mexicanii :)) Tot de la magazinele lor, cumpar fructe si legume proaspete la preturi foarte mici.
Tot la capitolul asta, restaurantele care au mancare buna si acceptabila ca pret. Poti cumpara cupoane de pe restaurant.com si sa iei $25 worth of food pentru $2. Poti cumpara „deals” de pe Groupon sau alte site-uri. Sau locuri precum Panera Bread (care folosesc cica ingrediente naturale) unde pt. $6.25 mananci un bol de supa delicioasa si juma de sandvich si toate sunt portii numa bune, nu nerusinat de mari 🙂 La capitolul supe, pot sa vin cu o lista uriasa de locuri unde sunt supe fenomenale la preturi absolut minunate. Am trait cu ciorbe si supe toata viata, asa ca nu pot fara ele nici aici 🙂
5. Tot dintre lucrurile: de ce mi-a fost teama cand am venit aici, ar fi si faptul ca se munceste mult si nu mai ai timp de nimic. Plus ca mai pierzi si 1 ora 2 in masina, pe drum. Se pare ca nici asta nu e general valabil. Avem prieteni care mai au chef si timp seara, dupa serviciu, sa iasa in oras, sa mearga la un restaurant, la un film, sa ne intalnim si sa cantam la chitara, sa stam de vorba, sa iesim in mici excursii in weekenduri. Iar noi am ales sa lucram pe cont propriu, asa ca ne facem singuri programul si avem timp liber berechet, daca stim sa ne organizam.
6. Lumea care zambeste, e amabila, intra in discutii cu tine. Te plimbi prin parc si te saluta lumea, iar daca ajungi cumva sa stai vreodata la o coada (am stat la coada ca sa iesim dintr-o baza militara, dupa un show aviatic), sigur o sa faci conversatie cu cel putin 2-3 persoane din jur. Mi se par foarte prietenosi, sigur sunt si oameni falsi printre ei, dar mine nu ma periaza nimeni excesiv si nu se poarta nimeni exagerat de frumos incat sa-mi trezeasca banuieli. Ce-i drept, sunt ceva mai rece decat ei si ii cam tin la distanta 🙂
7. Modalitatile de petrecere a timpului liber. Filme la cinema pt. $1.5, excursii in natura (la 30 de minute distanta, zici ca esti deja rupt de civilizatie, lacuri, paduri, peisaje superbe), daca vrei bowling, biliard, Dave & Busters, sunt cupoane si poti sa te distrezi foarte ieftin. Carti ieftine, abonamente la reviste gratuite, intrare gratuita la muzee si diverse evenimente. Plus, cum mai spuneam, intalnirile cu prietenii, in jurul focului, unde se face un gratar, se canta, sau acasa, unde poti gati pentru prieteni, te uiti la un film etc. Deci distractii care nu costa foarte mult 🙂
Nu cred ca-mi mai vin acum in minte altele si oricum am scris deja suficient si prea detaliat 🙂
Multumesc pentru articol Amalia. Indiferent despre ce e vorba, intotdeauna imi face mai multa placere sa citesc despre lucrurile care plac decat cele care nu plac oamenilor…
Fetele din Canada au insumat cam toate motivele.
Victoria eu prefer Starbucks.
Imi place ca esti respectat ca persoana indifernet ce masina conduci, cu ce esti imbracat, ce accent ai, ce job si ce functie ai in viata de zi cu zi. Cred ca asta imi place cel mai mult!
Trebuie sa inclin balanta asa ca spun:
1. Muzeul Cotroceni
2. Gradina Botanica din Bucuresti
3. Muzeul National de Istorie (in special sectiunea Tezaur)
4. Bucurestiul vechi (Lipscani, Selari…etc)
5. Palatul Stirbei
6. Palatul Elisabeta (Muzeul National de Arta)
7. Opera Romana (biletele sunt mai ieftine decat la teatru si e usor sa rezervi bilete/versus sunt americani care nu au fost in viata lor la Opera ptr ca e prea scump)
8. Parcul Herastrau din Bucuresti
9. Parcul Carol din Bucuresti
10. Arad-ul (orasul meu de suflet)
11. Sibiel (un satuc langa Sibiu, unde faci agroturism).
12. Maramuresul (tot, dar in special Ocna Sugatag)
13. Muzeul satului din Cluj
14. festivalul lalelelor din Pitesti
1 – Respectul, respectul, respectul … respectul pentru orice si oricine, de la CFO pina la cersetor, de la parcul cu iarba imbecabila pe care zburda laolalta copii, veverite, giste canadeze si pescarusi, pina la copacul batrin, lovit de vinturi si furtuni.
2 – pozele cu prietenii si colegii fiicei mele, ce ma duc cu gindul la posterele UNICEF pe care le admiram cu zeci de ani in urma si mi se pareau o utopie … adica, multiculturalitatea si faptul ca nu s-a trezit inca nici un destept xenofob sa afirme ca e un esec … si chiar daca s-ar trezi, n-ar avea nici o sansa sa convinga.
3 – sistemul educational care promoveaza creativitatea si performanta in functie de capacitatea individuala, versus „modelismul fortat” si competivitatea fara substanta cu oportunitati minime.
4 – „clientul nostru, stapinul nostru”, un fel de slogan national.
5 – „please” si „thank you” la discretie, urmat de „sorry” … desi sunt subiect de glume cu si despre canadieni si de dat ochi europeni peste cap, este incredibila diferenta pe care o poate face un simplu „thank you” in atitudinea unei persoane.
6 – parcurile provinciale, cu locurile de picnic si camping, in mijlocul naturii „breathtaking”.
7 – calmul oamenilor, ca sa-i citez pe musafirii mei „beey la voi oamenii nu tipa si nu se aud claxoane pe strada” … si mai ales faptul ca si eu am devenit mai calma, mai rabdatoare, mai toleranta.
8 – concertele, expozitiile, festivalurile si accesibilitatea lor… bineinteles ca depinde de prioritatile fiecaruia … eu de exemplu prefer sa dau $150 pe un bilet la Andre Rieu, decit sa-i pun la pusculita pentru mertzan ultimul tip si casa cu termopane si marmura italiana cu care o sa sparg gura satului.
9 – librariile Chapters, in care ma uita Dumnezeu si eu balanta cardului.
10 – lumina pe care o emana pamintul acesta … nu stiu daca e de la natura, de la oameni, de la curatenie, de la arhitectura si culori, dar aici si cind ploua si e innorat cu zilele, exista o lumina aparte.
Bineinteles ca tot atit de repede pot sa insir si 10 lucruri care nu-mi plac :).
Genevieve, imi cer scuze, dar nu ma pot abtine sa nu zimbesc la povestile de genul „vecinul soacrei verisorului cumnatei vecinei de deasupra” … domnul acela ori a preferat sa lucreze in weekenduri pentru ca era platit de 1,5 pina la 2,5 ori – asa spune employment standards, ori n-avea prieteni.
In Canada exista un sezon estival, care incepe odata cu ziua reginei Victoria in luna Mai si se incheie cu ziua Muncii in Septembrie, urmat de „holiday season” in Decembrie, si in care, oamenii asta fac: vara se intilnesc la bbq party-uri, terase, merg in camping, multe firme au „family weekend” si „summer party” …
in luna Decembrie, pe linga cadouri, oamenii se mai ocupa si cu brunch-urile, dinner si „Christmas party-uri” cu prieteni si familie. Nu stiu altii cum sunt, dar eu in 26 Decembrie sunt epuizata si nu mai vreau sa vad pe nimeni pina la Pasti 🙂 … ah, sa nu uit de weekendul de Ziua Recunostiintei, in care timp de 3 zile, maninci, bei si stai la taclale.
Mariana, iti doresc din tot sufletul ca, copiii tai sa ajunga la Universitate, pentru ca numai atunci te vei putea convinge ca povestile cu „de la suta de mii in sus” sunt un mit, si nu stiu de ce am impresia ca este promovat doar in comunitatile est-europene si asiatice … sa fie oare un fel de „uite citi bani am eu” ?
Sunt multe, multe programe de sponsorship din partea universitatilor, fie pe baza de rezultate la invatatura, fie pe baza de sport, exista optiuni de credite cu dobinzi zero, studentii au posibilitatea sa lucreze in vacante si in timpul anului si sa obtina tax credite pentru cazare, manuale ,samd, ca sa nu mai vorbesc de firmele care te platesc ele sa mergi la specializari si cursuri … ca sa-l citez pe unul din fostii mei sefi in „if you are not capable to get a sponsorship, or get an employer to pay for your college tuition, then maybe you shouldn’t be in college”.
Draga Sofie,
Sper sa ai dreptate, ca eu am auzit numai povesti de groaza, ce e drept din surse nu neaparat oficiale.
Eu am facut un calcul simplu. 4 ani pentru Bachelor, 4 ani Medical School x $10,000 pe an tuition (nu adaug in capus living, presupun ca vor sta acasa) = $80,000. Copiii mei au 4 si respectiv 6 ani, deci adaug inflatie 2% pe an, ajungi la $100,000. Apoi urmeaza rezidenta 2-3 ani, cu salariu foarte mic. Ei isi vor alege singuri calea desigur, dar orice ar alege macar 6 ani de studii se cer (Undergraduate + Graduate). Sper sa fie suficient de inteligenti sa ia o bursa, dar eu plec de la presupunerile cele mai pesimiste 🙂
In ceea ce priveste imprumuturile, nu se califica oricine din cate am inteles. Daca parintii castiga peste o anumita suma de bani, copiii nu au dreptul la imprumut. Numai daca studentul e independent de parinti (locuieste separat) atunci poate face imprumut.
Oricum, noi economisim cat putem de mult pentru facultate, mai ales ca si statul contribuie. Love RESP!
Sofie, sunt cu totul de acord cu ce ai spus!
Mariana ai dreptate, facultatea e scumpa… poate chiar mai scumpa decat ai socotit tu dar eu cred ca merita orice efort daca copiii vor. Baiettii mei au facut undergrad la facultati care nu erau in acelasi oras cu locuinta noastra si a costat cam 20 mii pe an, incluzand locuinta masa carti taxa. Scolile profesionale, adica post graduate sunt mai scumpe iar medicina este foarte scumpa. Pot s aiti dau de exemplu Un MBA la Uof T 74 mii pentru doi ani full time.
Sper ca nu te-am intristat .
Sofie, ce frumos ai povestit… M-ai emotionat!
Unde esti, Amalia?
Pai scrii si pleci?
Ma bucur ca ati discutat intre voi, comentariile sunt asa de interesante ca eu am ramas mult in urma voastra.
Monica, ma bucur mult ca ai iesit din umbra, mai ales ca n-ai iesit din orice umbra, ci din cea mai draga mie pe acest continent. Am mai spus si repet, zilele petrecute la New York sunt cele mai frumoase amintiri americane.
Te mai astept, cu drag si cu interes.
Oh Mariana, eu nu ma pot considera o sursa oficiala, ci doar una trecuta prin sistem 🙂 si una care are prieteni, rude, colegi cu prunci la facultate sau care au terminat.
Calculele tale sunt foarte optimiste, chiar prea optimiste, in realitate costa mai mult de 10K pe an.
Dar asta nu inseamna ca trebuie sa ai tu 100K in banca, pentru ca numai astfel copilul are sanse sa mearga la universitate … fondurile astea sunt binevenite intr-adevar, dar nu conditioneaza un bachelor degree.
Pe mine nu ma sperie atit costul universitatii – banii se obtin ei de undeva, fie ca sunt parintii, angajatorii, granturile guvernamentale, te muti in Quebec :), samd – , cit dificultatea sa fii acceptat la o universitate buna si mai ales sa te mentii.
Vara trecuta, la UBC, media de acceptare la programele de bachelor a fost 92%! … bine ca aici, stacheta este foarte ridicata de catre asiatici, care invata saracii de li se topeste creierul, dar totusi, imagineaza-ti ce curiculum trebuie sa aiba un absolvent de liceu ca sa acumuleze asemenea punctaj. Imi aduc aminte ca una din coordinatoarele mele de proiect, mi-a spus intr-un moment in care eram la limita renuntarii, ca in universitatile nord-americane, in afara de studentii straini, intra doar spuma locala si iese spuma spumei dintre cele doua categorii.
Cristina C nici nu-mi inchipuiam ce copii mari ai! studenti, wow! Esti o mamica tinara, te invidiez 🙂 … cind fiica mea va fi de virsta studentiei, eu voi fi dureros de aproape de a sarbatori juma’ de secol in catastiful personal :(.
Draga Sofie
Esti o draguta. Copii mei au terminat undergrad. Cel mare e in ultimul an la MBA 9 unul mai special cu coop care tine 3.5 ani). A lucrat doi ani si pe urma s-a intros la scoala9 tot mai bine e la scoala). Cel mic lucreza… si contempleaza daca sa se intoarca full time sau sa il lase pe employer sa il ajute si sa mearga PT. Eu am trecut de jumatate de secol… deci nu maisunt asa de tanara dar ma intineriti voi toate de pe blog!
Multumesc pentru informatii Sofie si Cristina. In vreo 12 ani voi fi mult mai informata 🙂