„The business of living is almost entirely about capturing imaginations. Whatever little is left is about taxation“

Wiki-coincidente

de

De cateva zile bune mi-am propus sa caut pe wikipedia mai multe informatii despre scriitorul american Saul Bellow si despre temuta Michiko Kakutani, criticul literar de la The New York Times. Intentia a pornit, in cazul lui Saul Bellow, de la descoperirea romanului Darul lui Humboldt, descoperire pe care i-o datorez Corinei Stoica. Interesul pentru Michiko Kakutani a debutat cu un comentariu despre una dintre cartile autoarei americane (de origine indiana) Jumpha Lahiri si cu cateva referiri la doamna Kakutani in serialul Sex and the City (cartea lui Carrie primeste o recenzie din partea ei). In sfarsit, am incercat sa explic cum m-am trezit intr-o buna zi cu pofta de informatii suplimentare despre aceste doua personalitati.

De cate ori luam loc la calculator cu gand sa studiez problema, de atatea ori intervenea altceva, si, in final, ma ridicam de pe scaun uitand complet de ce m-am asezat de fapt. Asa s-a intamplat o zi, doua, trei, in total vreo doua săptămâni. Apoi, sub genericul acum ori niciodata m-am instalat in sfarsit pe pagina de wikipedia a lui Saul Bellow. Din aproape in aproape am aflat, printre altele, si ca a fost casatorit de cinci ori si, surpriza, numele celei de-a patra sotii este, fara nicio indoiala, romanesc: Alexandra Ionescu Tulcea.

Am facut un salt mai departe, pe tabla de sah a enciclopediei virtuale, pana in spatiul dedicat Alexandrei. Am aflat ca Ionescu Tulcea este numele preluat de la primul sot iar ea este fiica familiei doctorului Dumitru Bagdasar, fondatorul scolii romanesti de neurochirurgie. Alexandra Bagdasar a fost o matematiciana stralucita, care si-a obtinut doctoratul la Yale. Ei, si cine credeti ca i-a fost indrumator de doctorat la Yale, dintre toate fiintele pamantului? Tatal lui Michiko Kakutani! Am ajuns din trei pasi virtuali de la Saul Bellow la Michiko Kakutani, fara ca macar sa apuc sa incep cautarea de informatii despre ea.

M-au surprins atat coincidenta descoperita in legatura dintre cele doua personalitati cat si neasteptatul popas romanesc.

Si atunci m-am intrebat: ne mai surprind azi coincidentele sau dam, satui, din mana, fara sa le mai acordam nicio importanta?

Categorii:
personalitati

Comentarii

  • Conform teoriei celor şase grade de separaţie între fiecare 2 persoane de pe planetă se găsesc cel mult şase cunoscuţi „interpuşi” ca mărgelele pe aţă: http://en.wikipedia.org/wiki/Six_degrees_of_separation .
    Deci era de asteptat ca cercul dintre autor si critic sa nu cadă în afara teoriei.
    Legatura lui Bellow cu Romania a început sa fie vizibilă încă de la publicarea romanului său „Iarna Decanului” din 1982 şi a culminat cu „Ravelstein” din 2000. Ambele îl includ, sub o anumita formă (vezi articolul din RL http://www.romlit.ro/saul_bellow_allan_bloom_i_mircea_eliade), pe Mircea Eliade, care aparţinea grupului de cunoscuţi ai soţiei lui Bellow, Alexandra Bagdasar. Ambele romane sunt de ficţiune, fapt chiar si asa iritant pentru unii admiratori ai lui Eliade. Pe de alta parte nu e de omis faptul ca Saul Bellow este un autor despre a cărui scriere s-au exprimat opinii favorabile şi defavorabile în proporţie uneori egală.
    Concursul de circumstanţe care stă la baza aşa-ziselor întâmplări din viaţa fiecăruia pare de departe a se comporta după nişte reguli, doar că acestea nu sunt dezvăluite şi trăitorilor acestor evenimente. Şi toate îşi dovedesc, mai devreme sau mai târziu, importanţa.

    DG 10 mai 2010 13:09 Răspunde
  • Draga Amalia, cu duh cautarile tale wiki: )
    Spre rusinea mea fac rar asta, sunt inca tributara vechilor Larousse-uri si Enciclopediei Britanice pe hartie velina. Mersi mult pentru ce ne-ai spus, ma incanta (inutil) cate-o veste de genul asta, cum ca femei exceptionale date de cate-o familie romaneasca au vrajit lumile si barbatii puternici ai Terrei. Si cand spun femeie romanca nu ma refer la tanticile care s-au maritat cunoscand barbati straini prin video-chat, sau dame consumeriste anturate absolut oficial cu diversi Sir in coada, ci la persoane care si-au gasit drumul miraculos, chiar daca in alte zari decat aici.
    Sa ai o saptamana bestiala, si cafia aromata iti doresc pe ziua asta de Luni!: )

    Una 10 mai 2010 14:02 Răspunde
  • Eu spun numai atat: „it’s a small world ….”

    irina 10 mai 2010 15:04 Răspunde
  • Amalia, mi-ai adus aminte de Darul lui Humboldt si de Charlie Citrine, dementul! 🙂 🙂
    Si, daca eu ti-am zis de carte, tu mi-ai spus acum barfele de alcov legate de Bellow, despre care nu stiam mare lucru, decat ca a fost prieten cu Eliade.
    N-am mai citit nimic de Bellow, uite, o idee buna, sa mai cautam niste carti de-ale lui! 🙂
    Te pup.

    Corinas 10 mai 2010 15:20 Răspunde
  • Am muncit 20 de minute la un raspuns inteligent si constat acum (dupa 2 ore) ca a disparut de aici… 🙁 Asa-mi trebuie daca in loc sa mananc in pauza de pranz, fac „literatură”…

    DG 10 mai 2010 15:51 Răspunde
  • And then again, imi retrag cuvintele… 😉 Foamea e de vina, daca nu mai vad bine… :))))

    DG 10 mai 2010 15:53 Răspunde
  • Uff, nu stiam cine este Saul Bellow, nu am auzit despre Michiko Kakutani, desi am urmarit Sex in the City, si nu stiu daca voi citi curand Darul lui Humboldt.

    Amalia, cand ai timp?

    Anemari 11 mai 2010 4:41 Răspunde
  • Amalia , vreau sa te salut si saptamana asta desi sunt pe langa subiect . Dar sa stii ca mi-am facut temele si am citit pe internet o recenzie a cartii . De asta citesc eu blogurile TANGO -sa aflu care sunt cele mai bune carti , cele mai frumoase poezii de dragoste , cele mai in voga melodii etc , etc. Maine primesc ochelarii de vedere si ma apuc de citit .Am cateva carti incepute pe care n-am reusit sa le termin . Cat despre coincidente – acestea sunt rare , dar nu lipsite de importanta.

    camellia 11 mai 2010 20:45 Răspunde
  • DG, multumesc pentru cartile recomandate, am luat aminte la comentariu, m-a bucurat mult. M-a atras „Darul lui Humboldt” pentru ca, printre altele, are de a face cu Chicago, cu lumea afacerilor, cu dragoste si interese. Incerc sa ajung si la celelalte carti, cum spune si Corina, caci abia mi s-a deschis gustul. De unde trebuia sa fiu o economista abila, acum ma las tot mai mult fermecata de literatura.
    Nu s-a irosit pauza de pranz, in niciun caz 🙂

    amalia 13 mai 2010 15:21 Răspunde
  • Una draga, intre timp s-a facut joi si s-a facut iarna, daca nu vine zapada atunci va continua sa ploua. M-ai facut sa ma foiesc de pofta cu gandul la Larousse-ul mamei, asezat cu grija in biblioteca de acasa. Eu, cum sunt asa, intre continente, am prins o spaima oarecum obsesiva de mutatul transoceanic al cartilor, iar aici s-au tot adunat si acum vin peste mine.
    Iti doresc week-end placut si caaaald.

    amalia 13 mai 2010 15:29 Răspunde
  • irina, da, mult mai „small” decat pare, ai vazut, numai sase grade de separatie.

    amalia 13 mai 2010 15:30 Răspunde
  • Anemari, nici eu nu stiam pana nu mi-a spus Corina 🙂
    Cred ca ti-ar placea „Darul lui Humboldt”, discuta multa lucruri despre America si tu cunosti bine, de la sursa, acest subiect.
    Mai gasesc timp in tren, am cate o ora de hataiala feroviara pe zi, si mai fur cate un pic de vreme si acasa. Dar parca tot in tren citesc cel mai bine, imi amintesc ca in sesiune plecam de multe ori de la Cluj la Bucuresti si invatam in picioare, pe peron, sau intr-un compartiment plin.

    amalia 13 mai 2010 15:35 Răspunde
  • camellia, te salut si eu 🙂
    Lectura placuta si te astept sa ma anunti si tu ce carti descoperi si iti plac, pentru ca le voi citi si eu cu incredere.

    amalia 13 mai 2010 15:37 Răspunde
  • In „Dean’s December”, Bellow povesteste si de vizita in Romania. E unul din scriitorii mei preferati, as vrea sa am timp sa recitesc „Darul lui Humboldt” :(.

    catintherain 15 mai 2010 4:39 Răspunde
  • Da? Iti multumesc ca mi-ai spus, caut si eu cartea.
    Imi place site-ul tau. Scrii frumos.

    amalia 16 mai 2010 16:16 Răspunde
  • Multumesc pentru comment si apreciere, Amalia. Nu stiu daca o sa-ti placa „Iarna decanului”, dar oricum e interesant de citit cum se vedea Romania de atunci prin ochii lui.

    catintherain 17 mai 2010 18:42 Răspunde

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Menu Title