fbpx
„The business of living is almost entirely about capturing imaginations. Whatever little is left is about taxation“

Pre-Valentine Morning

de

O dimineata ideala trebuie sa contina si putin scris.

cafeaAseara m-am rasfatat cu doua cocteiluri hawaiene, intr-o locatie foarte simpatica, chiar daca de acoperis atarnau turturi de Chicago. M-am inveselit numai cat trebuie (sper) si mi-am promis solemn si nesolemn ca o sa mai ajung acolo. Am adormit inainte de miezul noptii, o exceptie extraordinar de binevenita, caci in dimineata asta m-am trezit plina de energie, scaldata intr-un soare de, in prima clipa, iti venea sa juri ca e vara. Ba chiar, ca un fel de bonus, am auzit si pasarele. Sper din suflet ca pasarelele chiar exista si ciripesc, caci altfel lucrurile ar fi mult mai complicate.

Si trezindu-ma, asa, in soare, am zis: hai sa o punem de o dimineata ideala. Pentru ca partenerii mei de clan inca mai dormeau, cu fetze roz si calde, am purces, by myself,  la fabricarea idealului. In primul rand, am trait vreo douazeci de minute cu impresia ca azi e Valentine Day. M-am suflecat sa fac cateva surprize placute, am spalat vasele, am facut cafeaua. Ba chiar am dus si gunoiul. Putine lucruri ma relaxeaza pe mine ca dusul gunoiului, probabil si pentru ca am impresia ca odata cu punga legata la gura ma dezbar si de o anumita cantitate din tampeniile personale. Pe urma imi dau seama ca nu, acelea, in mare, raman la locul lor.

Oricum, sa duci gunoiul (intr-o dimineata ideala) inseamna sa iesi afara din casa. Asta implica sa iei aer si sa nu te mai uiti cu pofta la asternutul din care tocmai te-ai ridicat. Nu, trebuie sa marturisesc, pasarelele chiar canta!! Le aud iar. Am dus gunoiul, am facut cafeaua si m-am tolanit in patul (nefacut), cu cescuta rosie de Jacobs (pace si fericire si viata lunga le doresc managerilor de achizitie din magazinele poloneze care il importa si aici). Eu n-am reusit sa ma adaptezi la alte cafeluri (in dimineata ideala poti folosi chiar si un plural incorect).

Am circulat putin pe bloguri, ca sa ma pun la curent cu gandurile oamenilor care fac parte virtuala din viata mea.

M-am cuibarit apoi cu „Remebering Mr. Shawn’s New Yorker” tocmai pe rombul de podea pe care cade soarele si astept cu interes sa vad cine gateste in dimineata asta si altceva decat oualele ochi de care m-am indurat eu. Mai pe la ora 3 pm ne prezentam la o adunare culinara a unor prieteni care gatesc din nu stiu ce, ca nu pun nimic din ce pun eu de obicei in mancare. Poate mai invat ceva nou si imi schimb obiceiurile. Poate ma iau dupa puterea exemplului concret, caci altfel nu am rabdare sa traduc in termeni concreti polologhiile de prin cartile de bucate. Am spus ca dimineata e ideala, nu eu! Eu nu sunt ideala pentru ca deja am mancat o Boema, pe stomacul gol, adica dupa cafea.

I could’d help but wonder: (iar vad cate trei Sex and the City pe seara, deci s-a luat), idealul e ce ne face noua placere sau ce e sanatos, cuminte si devreme acasa?

Tag-uri:
Categorii:
sarbatori

Comentarii

  • Amalia, eu vreau cescuta din poza. Ceai nu beau, dar posed o colectie importanta de ceaiuri bune si scumpe. Mai ca as bea un ceai in cescuta ta.

    Anemari 13 februarie 2010 21:44 Răspunde
  • Amalia, n-am raspunsuri la intrebari atat de profunde, insa mia-i facut o pofat de boema de mor.

    Ionela 13 februarie 2010 23:00 Răspunde
  • eh, scuzati greseluta de tipar de mai sus 🙂

    Ionela 13 februarie 2010 23:00 Răspunde
  • O sa ma intorc cu raspunsurile, dupa ce ma duc sa caut prin frigider sau camara ceva ce ar putea inlocui cu succes gustul unei Boeme …

    aha … si eu tot cu Sex and the City, cite 2-3, cind am timp … nu stiu de ce n-au inventat astia ziua de 36 de ore :))) …

    Sofie 13 februarie 2010 23:39 Răspunde
  • fiecare cu ce-l doare:în primul rînd că mie îmi plac dimineţile astea, cînd te simţi aproape Home alone. doi: şi când ţi-ai dat seama că nu e 14?

    Monica 14 februarie 2010 3:40 Răspunde
  • Unele dimineti au un fel de farmec, sunt speciale. Ai reusit sa surprinzi, nu stiu cum, ideea de dimineata ideala. Eu sunt singura in dimineata asta, ca in mai toate diminetile vietii mele, dar mi-a placut sa citesc despre dimineata ta.

    je 14 februarie 2010 10:43 Răspunde
  • Je, indraznesc sa-ti propun un dus fierbinte, o masca de fata, o cafea cu coniac, fereastra deschisa, tu in paturi cu o carte buna. Ce zici? Nu suna rau pentru o dimineata singura!

    Anemari 14 februarie 2010 12:50 Răspunde
  • Dimineatza ideala….intai de toate sa inceapa cu soare! Toata viata mea am avut parte de camere (si acasa si in camin) cu soare….muuult soare: ador diminetile luminoase!
    Apoi…..o cafea buna si mare! Si mie imi place Jacobs-ul ..numai ca versiunea mea de cana e mare, portocalie si cu numele meu pe ea…..
    Ce altceva…….o stire haioasa la televizor, o melodie buna care sa o fredonez toata ziua , o carte excelenta care se cere citita cu pasiune, sau o revista dragutza cu articole relaxante…
    Si apoi un mic dejun „asortat” cu cafeaua..dulce sau sarat, in functie de optiunile din frigider….si in continuare cartea!
    A! Si mai am o versiune de dimineatza ideala…in adolescenta sau studentie, cand sambata diminetza, impreuna cu mama mergeam prin oras si apoi prin piatza….nimic nu ma umplea de energie mai mult decat forfota urbana, mai ales daca in urma „excursiei” ma si alegeam cu ceva…….
    Azi, chiar daca-i Valentine”s si-s singura, am avut parte de aceasta dimineatza ideala…mai putin soarele ca in Cluj e innorat si ploua..sau ninge..depinde de ora la care te uit pe geam!
    PS: o intrebare, chiar daca e ridicola? Boema e o prajitura?

    irina 14 februarie 2010 14:06 Răspunde
  • Anemari, zambesc, pt ca am facut intocmai, mai putin coniacul din cafea…dar ma gandeam sa fierb mai pe seara niste vin. Cartea este cea a lui Edmonde Charles-Roux despre Coco Chanel, in traducerea Ilenei Cantuniari, dar nu stiu de ce, ma asteptam la mai mult, nu ma inspira prea tare…poate ca o cana de vin fiert ar ajuta cartea sa imi para mai aproape de legenda.
    Sa aveti o zi mai aproape de ceea ce va doriti!

    je 14 februarie 2010 15:36 Răspunde
  • Anemari, zambesc, pt ca am facut intocmai, mai putin coniacul din cafea…dar ma gandeam sa fierb mai pe seara niste vin. Cartea este cea a lui Edmonde Charles-Roux despre Coco Chanel, in traducerea Ilenei Cantuniari, dar nu stiu de ce, ma asteptam la mai mult, nu ma inspira prea tare…poate ca o cana de vin fiert ar ajuta cartea sa imi para mai aproape de legenda.
    Sa aveti o zi mai aproape de ceea ce va doriti!

    je 14 februarie 2010 15:36 Răspunde
  • Anemari, si mie mi-e mai draga cescuta decat o bratara de aur! E adusa de acasa, made in Medias. Nici eu nu prea beau ceai, cred ca nu i-am prins gustul or something 🙂

    amalia 16 februarie 2010 2:00 Răspunde
  • Ionela, Boema se poate rezolva, cand vii la Chicago.

    amalia 16 februarie 2010 2:01 Răspunde
  • Sofie, mi se pare mie ca Boema si „Sex and the City” merg, cumva, mana in mana.

    amalia 16 februarie 2010 2:03 Răspunde
  • Monica, mi-am dat seama ca nu e 14 dupa ce deja spalasem vasele.
    Data viitoare o sa fiu mai atenta 🙂

    amalia 16 februarie 2010 2:05 Răspunde
  • Cafea cu coniac, uite, n-am incercat!

    amalia 16 februarie 2010 2:05 Răspunde
  • Irina, mersi pentru dimineata ta ideala. Cu forfota urbana m-ai lovit in moalele dorului, caci asta imi lipseste cel mai mult aici.

    amalia 16 februarie 2010 2:09 Răspunde
  • Am stabilit: idealul e ce ne face noua placere, e aproape sanatos, nu foarte cuminte si se prezinta acasa pana la 2.30 am.

    amalia 16 februarie 2010 2:11 Răspunde
  • Amalia, hotarat lucru cescuta ta e prea sofisticata pentru banala cafea, se cere un ceai rafinat. Cred ca de dragul ei trebuie sa incerci 🙂

    Anemari 17 februarie 2010 5:07 Răspunde
  • Anemari, tu o sa ma faci sa beau si ceai 🙂
    Ti-am spus deja, te ascult si beau prima data un pahar de apa dimineata, abia apoi cafeaua.

    amalia 18 februarie 2010 2:21 Răspunde
  • Amalia
    Unde esti… sper ca nu te-ai innecat in ceai!
    DAca vii la mine am si Jacobs si ceai si Chai.
    Vii?

    CristinaC 19 februarie 2010 2:47 Răspunde
  • Amalia, sunt de acord cu Anemari … cescuta ta e facuta pentru ceai … eu mi-o imaginez cu un Ceylon de la Harrods …

    Eu am vreo 3-4 versiuni de dimineti ideale … in functie de anotimp :).
    zilele astea insa, dimineata ideala pentru mine ar fi cea in care gasesc un loc pe scaun in tren si timp de jumatate de ora ma las in voia gindurilor …

    ps
    ai incercat cafeaua Kona? daca nu, te rog eu, incearca-o 🙂 …

    Sofie 19 februarie 2010 22:38 Răspunde
  • Cristina, as veni!
    Dar deocamdata nu am pasaport sa ma pot intoarce inapoi 🙂

    amalia 20 februarie 2010 4:47 Răspunde
  • Sofie, poate sa ma apuc de baut ceai ar una dintre necesarele ajustari de comportament 🙂
    Deocamdata sunt fana inraita a cafelei. Mersi pentru recomandare.
    Iti doresc un week-end (olimpic) placut 🙂

    amalia 20 februarie 2010 4:51 Răspunde

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Menu Title