„The business of living is almost entirely about capturing imaginations. Whatever little is left is about taxation“

Regulile jocului

de

Daca va zvarcoleati dupa un pic de intelepciune, m-am intors!

Cand mai stau asa la birou, era sa zic cu botul pe labe, ma trezesc ca ma ataca adevarate pusee de intelepciune, mai ceva ca alea care trec ca vantul si ca gandul pe fluxul de stiri al prietenilor furnizati de Mr. Zu.

Nu stiu altii cum sunt si va sfatuiesc sa nu ii intrebati nici voi, ca oricum nu spun adevarul, dar pe mine ma obsedeaza cu o intensitate ingrijoratoare fragmentul asta de melodie, una din cele sapte care se repeta pe postul pe care nu ma indur sa il schimb, sa nu tulbur karma.

„I wish I knew then what I know now…”

Si, indiferent daca navighez printre brazi vigurosi sau printre dealuri sterpe sau cot la cot cu o decapotabila al carei sofer are de dovedit planetei si tinerei de langa ca mai exista si mai poate, indiferent ca navighez in fundul unui camion cu marfa sau langa silueta imposibila a unui Cadillac alb, de cate ori aud refrenul, il cant si eu cu o energie despre care pur si simplu nu inteleg cum poate sa se multiplice in loc sa se diminueze.

I wiiiish I kneeeew theeeen whaaaaat I knowwww noooooowww…

Uitati-va la poza cu bust portocaliu, cea despre care un cititor de aici a emis ipoteza ca ar fi intimidanta, imaginati-va o autostrada cu cinci penzi (pe sens), un Nissan nici nu stiu sa spun ce culoare si o doamna prudenta si respectabila care canta din rarunchi la volan si veti avea imaginea despre care povestim aici.

Ne tot innebunim fetitele cu virtuti si Cosanzene in loc sa stabilim o varsta la care putem discuta clar despre viata. Sigur ca exista sansa sa isi dea singure seama ca noi continuam sa debitam prostii protective in timp ce ele devin, ca vrem, ca nu vrem, femei. Mie nu hotarele intre tari imi par de grave ci frontiera dintre tinutul basmului si piciorul inevitabil de plai al realitatii imediate.

Eu una am intalnit persoane pe care le respect enorm si care s-au prins de mecanismele existentei cu 150 de ani inaintea mea, desi avem aceeasi varsta. V-as putea spune povesti cu sex, ca orice prescolar stie ca sexul vinde. V-as putea spune povesti cu bani, ca orice poveste cu prosti intalneste, daca se screme indeajuns, un obraz pe care picura o lacrima calda. V-as putea spune povesti cu orice altceva dar dupa sex si bani nu stiu ce sansa ar mai avea.

„Then” e perioada tulbure cand erai sigur de tot.

„Now” e perioada tulbure, stiti, aceea in care vezi atatea culori ca iti vine sa blestemi zeii.

„Wish” este un fenomen al naturii fara de care nu ar exista viata pe pamant.

Ce vroiam sa spun este ca trebuie sa intelegem singuri regulile.

Si apoi sa stabilim daca vrem sa jucam jocul

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Menu Title